şi..înainte cu twitter

Eşti tipul de persoană care dă massuri la toată lista pentru a le spune că ieşi la cumpărături, le urezi noapte bună sau le spui un banc? Ei bine cineva s-a gândit şi la tine şi a creat un website care să îţi permită să interacţionezi cu oamenii la care ţii, fără să îi stresezi inutil. (copy paste de pe un post ce se voia a fi un tutorial pentru cei care ar dori să-şi facă un cont pe twitter).

Neinspirat început după umila mea părere. Adică, răspunsul meu e NU. Eu nu dau massuri. Cu alte cuvinte, comunicarea s-a blocat încă dinainte de a începe. Nu prea am ce căuta pe twitter. Oare chiar aşa o fi? Doar dacă eşti un împătimit al massurilor supravieţuieşti pe twitter?

Cum să aflu, cum să aflu? Mi-am făcut cont. Acum 10 minute dupa ce am citit minuţios câteva articole; unele mai inspirate, altele mai..nu.

Am intrebat şi eu aseară ce e un twitter, pentru că trebuie să recunosc sincer, am auzit de atâtea ori, dar n-am avut nicicând o imagine clară. Mi s-a răspuns foarte simplu Păi, e un fel de mini blog şi fiindcă tu spui în permanenţă ce faci şi unde eşti, nici nu mai e nevoie de detectivi, sau alte complicaţii. Anunţi tu ce, când, cum faci. Într-adevăr ai limită de 140 de caractere, deci e chiar mini. Când mi-a zis că poţi primi şi mesaje cu pofta bună, sau drum bun, de la persoane care nu sunt deloc prin preajmă, dar care ştiu unde eşti graţie twitterului, m-a convins. Deşi poate părea redundant – Mi-am făcut cont.

Acum, îl desluşesc. Poate o să şi scriu.. momentan eu follow people.. deşi mie mi se pare că sunt mai mult spre stalker (fără intenţii criminale, totuşi)

Ce fac acum? Cam asta.. 😀



Advertisements